Metode alternative de încălzire la centrala pe gaz și soba cu lemne: avantaje, dezavantaje și costuri asociate

„Va fi o iarnă complicată”, a lăsat de înțeles Ministrul Energiei, Virgil Popescu, atunci când a vorbit despre accesul populației la încălzire în această iarnă. Motiv pentru care românii se pregătesc să plătească facturi mari la încălzire. În timp ce alții își îndreaptă atenția spre metode alternative de încălzire. Am dezbătut cu Andrei Bejan, Manager Academia Tehnică Romstal, despre costurile de încălzire în acest sezon de iarnă și ce metode alternative de încălzire recomandă.

Poate cea mai des auzită întrebare din ultima vreme a fost „Cât de scumpă va fi încălzirea iarna asta?”. Răspunsul depinde de mai mulți factori: de tipul de încălzire, de prețul gazului sau de tipul de locuință.

Costuri încălzire iarnă pentru un apartament și o casă

Pentru un apartament de trei camere dintr-un bloc izolat care este încălzit cu o centrală pe gaz, Andrei Bejan spune că cel mai mic cost de încălzire poate să fie de 2.500 lei pe sezonul de încălzire, dacă utilizatorul beneficiază de prețul plafonat al gazului. În schimb, costurile pot ajunge și la 8.000 lei pe sezonul de încălzire în cazul în care utilizatorul nu beneficiază de prețul plafonat al gazului. Iar aceste costuri estimate pot varia de la furnizor la furnizor.

Dacă vorbim de o casă de 150 metri pătrați, care să fie și bine izolată și care să aibă încălzire cu centrală pe gaz, costurile cu încălzirea pot varia de la 5.000 lei până la 16.000 lei pe sezonul de încălzire, dacă utilizatorul beneficiază sau nu de prețul plafonat al gazului.

„În cazului utilizării unui cazan pe lemn, costurile de exploatare pentru sezonul rece vor varia între 9.000 și 14.000 lei, în funcție de combustibilul folosit”, completează Andrei. Astfel, în funcție de furnizorul de gaze contractat, costurile de încălzire pentru această iarnă pot să fie și de până la 3-4 ori mai mari. Singurii care pot să aibă costuri cu 10-20% mai mici sunt cei care au o centrală pe gaz în condensație.

Pompa de căldură, cea mai bună metodă alternativă de încălzire a locuinței

Pompa de căldură devine una dintre cele mai căutate metode alternative de încălzire. Despre costuri, atât în cazul pompei de căldură și a celorlalte opțiuni convenționale, am detaliat aici.

În prezent, „dacă discutăm de un imobil care nu beneficiază de prețul plafonat al gazului, o investiție cost-beneficiu este cea într-o pompă de căldură aer-apă care va funcționa foarte eficient în combinație cu încălzirea în pardoseală”, precizează Andrei Bejan. O parte din energia consumată de pompa de căldură poate să fie produsă de un sistem fotovoltaic. Ceea ce, pe termen lung, asigură parțial independența energetică a clădirii și constituie un avantaj important față de alte metode alternative de încălzire.

În ceea ce privește costurile de implementare ale unei pompe de căldură aer-apă, ele pot să fie de până la 4 ori mai mici. În condițiile în care luăm în calcul cel mai mic cost al energiei electrice neplafonate în piață de 0.68lei/kWh electric, dar și cel mai mic cost al gazului neplafonat în piață, care este de 0.8lei/kWh termic. Amortizarea investiției într-o pompă de căldură aer-apă se va face, în acest caz, între 3 și 5 ani.

„În cazul în care investiția în pompa de căldură este prea mare, poți să optezi pentru o soluție interesantă: pompă de căldură aer-aer. Adică aerul condiționat care funcționează și în încălzire și există modele care pot face față cu succes până la -15 grade sau -20 grade temperatură exterioară”, completează Andrei Bejan.

Cu toate aceste date în minte, Managerul Academiei Tehnice Romstal este de părere că, în curând, pompa de căldură urmează să devină „«nouă centrală pe gaz» din punct de vedere al numărului de unități implementate anual în România”. Mai ales că cererea de pompe de căldură a crescut în 2022 de aproximativ trei ori față de anii anteriori.

Iată principalele avantaje și dezavantaje pentru pompa de căldură, evidențiate de Andrei Bejan:

Avantaje:

• Cel mai mic cost de exploatare (producerea energiei termice în raport de pana la 1:3 sau 1:4 în cazul pompelor aer-apă și până la 1:5 sau 1:6 în cazul pompelor geotermale);
• Confortabilă, plug & play, complet automată (nu necesită coș de fum, curățare periodică, încărcare periodică);
• Mentenanță minimă;
• Soluție all-in-one: încălzire, răcire, preparare apă caldă menajeră;
• Confort sporit în cazul funcționării cu încălzirea în pardoseală sau radiatoare;
• Pot fi folosite împreună cu un sistem fotovoltaic sau sistem solar termic.

Dezavantaje:

• Cost relativ mare de investiție;
• Necesită personal profesionist pentru proiectare, montaj, punere în funcțiune (echipamentul functionează cu agent frigorific), mentenanță.

3 metode alternative de încălzire a locuinței pe timp de iarnă

Andrei ține să sublinieze un aspect important. Indiferent de sistemul de încălzire pe care îl alegi, ar fi indicat să implementezi și un sistem de panouri solare termice pentru apă caldă de consum. Precum și sisteme fotovoltaice pentru acoperirea parțială a consumului de energie electrică.

În continuare, Andrei Bejan prezintă care sunt principalele avantaje și dezavantaje pentru trei metode alternative de încălzire a casei pe timp de iarnă. Este vorba de panourile radiante electrice, aparatul de aer condiționat folosit pentru a produce aer cald și centrala electrică.

Panouri radiante electrice:

Avantaje:

• Cost relativ mic de investiție;
• Ușor de montat/implementat chiar și în clădiri existente;
• Ușor de poziționat;
• Se pot monta punctual, acolo unde e nevoie;
• Mentenanță minimă;
• Pot fi folosite împreună cu un sistem fotovoltaic.

Dezavantaje:

• Necesită un branșament electric generos;
• Costuri foarte mari pentru încălzire (producerea energiei termice are un raport aproximativ 1:1);
• Pot afecta design-ul încăperii.

Aparatul de aer condiționat folosit să producă aer cald:

Avantaje:

• Cost mic de exploatare (producerea energiei termice în raport de până la 1:3);
• Plug & play, complet automat, control zonal facil;
• Mentenanță minimă;
• Soluție all-in-one: încălzire, răcire;
• Încălzire și răcire rapidă;
• Cost relativ mic de investiție;
• Pot fi folosite impreună cu un sistem fotovoltaic.

Dezavantaje:

• Poate provoca disconfort din cauza curenților de aer;
• Nu poate produce apă caldă de consum;
• Provocare în poziționarea mai multor unități externe (însă există soluții multi-split care pot elimina acest dezavantaj);
• Mai multe găuri în pereții exteriori pentru trecerea conductelor de freon.

Centrala electrică:

Avantaje:

• Cost relativ mic de investiție;
• Ușor de montat/implementat chiar și în clădiri existente;
• Mentenanță minimă, fără coș de fum;
• Poate fi folosită împreună cu un sistem fotovoltaic.

Dezavantaje:

• Necesită un branșament electic generos;
• Costuri foarte mari pentru încălzire (producerea energiei termice are un raport aproximativ 1:1).

Măsuri eficiente de luat înainte să instalezi o metodă alternativă de încălzire a locuinței 

Sistemele prezentate până acum pot fi luate în considerare drept soluții alternative la încălzirea clasică cu gaz sau lemn. Andrei Bejan atrage atenția asupra unor măsuri de eficientizare energetică cu investiții minime care te pot ajuta, în timp, să îți scazi costurile.

Iată 20 de măsuri eficiente energetic pe care le poți face cu o investiție minimă:

1. Montează becuri de tip LED;

2. Folosește aerul condiționat pe o temperatură cât mai ridicată pe timp de vară (minim 27-28 grade, diferența de maxim 10 grade față de temperatura exterioară pentru a evita șocurile termice);

3. Folosește recuperatoare de căldură pentru aerul proaspăt;

4. Folosește baterii de duș/lavoar cu debit redus sau montează perlatoare pentru reducerea consumului de apă rece/caldă;

5. Foloseste rezervoare WC cu volum redus de apă și două trepte de acționare pentru reducerea consumului de apă;

6. Folosește sisteme de umbrire: jaluzelele exterioare pot reduce consumul de energie pentru răcire cu până la 50%;

7. Folosește elemente reflectorizante pentru fațada clădirii (vopsea albă sau geamuri cu factor mare de reflexie);

8. Izolează clădirea pentru a înjumătăți facturile iarna;

9. Setează temperatura interioară pe o temperatură cât mai scăzută pe timp de iarnă (maxim 20 grade, recomandat 18-19 grade), fiecare grad în minus poate reduce consumul cu 7% în medie pe timpul anotimpului rece;

10. Folosește electrocasnice cât mai eficiente;

11. Oprește încălzirea/răcirea/ventilarea/iluminatul în camerele pe care nu le folosești. Folosește termostate de ambianță sau robineți cu cap termostatic;

12. Scoate din priză consumatorii electrici atunci când nu îi folosești;

13. Folosește echipamente care utilizează surse regenerabile de energie (panouri solare, panouri fotovoltaice, pompe de căldură);

14. Pe perioada iernii, ridica jaluzelele de la geamurile orientate spre sud și lasă radiația solară să pătrundă în interior;

15. Micșorează perioada până când electrocasnicele intra în stand-by;

16. Închide geamurile atunci când sistemele de climatizare sunt pornite;

17. Izolează termic conductele care trec prin spații neîncălzite;

18. Asigură izolarea termică continuă a locuinței și evită crearea de condens/umiditate în spațiile nelocuite/expuse;

19. Oprește iluminatul în camerele pe care nu le folosești;

20. Folosește prize programabile pentru a limita funcționarea unor echipamente energofage.